Liderul Uniunii a subliniat că nici construcția autostrăzii, nici modernizarea rețelei feroviare și nici restituirea terenurilor agricole nu țin de problematica etnică, acestea fiind chestiuni care îi interesează în aceeași măsură și pe români și pe maghiari.   

Președintele Uniunii, Kelemen Hunor, s-a referit pe larg la Legea nr. 165/ 2013, adoptată de Guvernul Cioloș în decembrie 2015, prin Ordonanță de Urgență, lege care stipulează că procesul de restituire a terenurilor trebuie să se încheie cel târziu la 1 ianuarie 2017, iar terenurile care nu au fost restituite până la acea dată vor reveni în Fondul Naţional al terenurilor agricole. 

„Renaționalizarea ar fi o eroare imensă deoarece, cu toate că proprietarii nu au greșit cu nimic, ei ar putea suferi pierderi. Sute de mii de oameni așteaptă de 26 de ani să își primească înapoi terenurile agricole care le-au fost confiscate de comuniști. Ritmul lent cu care se desfășoară procesul de restituire  terenurilor are mai multe cauze și este clar că problemele nu vor fi rezolvate până la 1 ianuarie 2017. Solicităm ca acest termen limită să fie decalat, prin ordonanță de urgență, până în anul 2020. O nouă naționalizare nu poate fi o soluție”, a afirmat președintele UDMR, adăugând că Uniunea a depus, deja, cu luni de zile în urmă, un proiect de lege în acest sens, dar că acesta nu a intrat, încă, în dezbaterea Parlamentului.

Agricultura, dezvoltarea regiunilor rurale, dezvoltarea și refacerea infrastructurii, toate acestea sunt, în egală măsură, obiective prioritare ale UDMR, fiind înscrise în programul Uniunii. În acest context, Kelemen Hunor a spus că statul trebuie să sprijine întreprinderile familiale din zonele rurale, așa cum procedează deja mai multe state europene. Inițiativa în acest domeniu prevede ca Guvernul să susțină activitatea întreprinderilor agricole familiale cu 50.000 de euro și cu scutire de impozit timp de trei ani, stimulând, astfel, interesul cât mai multor persoane față de acest domeniu de activitate.

O asemenea măsură nu va genera direct creșterea economică, dar ar putea fi motorul economiei. 

„Trebuie să punem accentul și pe sprijinirea antreprenorilor, pentru ca aceștia să nu vândă doar materii prime, ci să producă și bunuri cu grad de prelucrare ridicat. E bine și dacă cultivăm numai cereale sau cartofi și le punem pe piață, dar dezvoltarea presupune și valoare adăugată – produsele cu grad ridicat de prelucrare pot fi valorificate la un preț mai bun”, a subliniat Kelemen Hunor.

 Președintele Uniunii a evidențiat, de asemenea, faptul că nici agricultura și nici infrastructura nu reprezintă interesul strict al unei anumite etnii. Și românii și maghiarii, deopotrivă, circulă pe autostrăzi și călătoresc cu trenul - în măsura în care există autostrăzi și trenurile circulă conform unui orar previzibil și sunt rapide. Prin proiectele sale, UDMR propune ca între oricare două extremități ale Transilvaniei călătoria cu trenul să dureze maximum 5 ore. Pentru aceasta, este necesară modernizarea căilor ferate, achiziționarea de garnituri de tren noi și redeschiderea circulației pe 345 de kilometri de cale ferată.

Ca răspuns la o întrebare adresată de un jurnalist, Kelemen Hunor a spus că elevii maghiari trebuie să învețe românește cu ajutorul unor manuale școlare diferite, deoarece în multe cazuri ei intră în contact cu limba română numai la școală. În comunitățile cu populație mixtă, cunoașterea reciprocă a limbii celuilalt ar putea duce la o mai bună înțelegere între cele două etnii.

„În timpul manifestației de acum două zile de la Târgu Mureș, a venit la mine o persoană și mi-a arătat un carnet de note de prin anii 1964-1965, în care toate textele erau în limba maghiară. În anii ’60, nu era nicio problemă dacă carnetul de note era în limba maghiară. Dacă ne uităm la un permis de conducere sau la o carte de identitate din zilele noastre, constatăm că textele sunt în limbile română, engleză și franceză, niciun cuvânt în limba maghiară. Cred că nimeni nu ar suferi vreo pierdere, nici românii, nici maghiarii, dacă am face un pas în direcția multilingvismului, dacă am fi mai deschiși și ne-am apropia de o realitate europeană”, a mai spus Kelemen Hunor.

Tot astăzi, la sediul Episcopiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului, președintele UDMR, Kelemen Hunor, și episcopul Csűry István au inaugurat o expoziție consacrată Revoluției anticomuniste maghiare din 1956, de la care s-au împlinit 60 de ani.