”Asigurarea funcționării în condiții normale a unei școli maghiare nu este doar o chestiune care ține de domeniul justiției, mai mult, însă, este și un caz politic grav, care influențează relațiile interetnice, fapt  pentru care liderii politici trebuie să își asume responsabilitatea, ținând cont și de situația actuală, în care este periclitat dreptul la educație a 400 de elevi. Nu este permis să ne abatem de la drumul pe care România a pornit după căderea comunismului, nu este permis să periclităm pacea interetnică, dimpotrivă, trebuie să consolidăm aceste elemente”, se subliniază în textul documentului.

”În România ultimilor 27 de ani au avut loc schimbări fundamentale în relația dintre majoritate și minoritate, au fost înființate numeroase instituții școlare în vederea asigurării învățământului în limba maternă, iar în cadrul acestuia și a învățământului confesional. Unul din rezultatele importante generate de procesul de integrare europeană și euro-atlantică a fost îmbunătățirea relațiilor interetnice, dialogul româno-maghiar permanent. Constatăm însă că, în ultima perioadă, chiar și drepturile noastre redobândite și aflate în vigoare sunt puse sub semnul întrebării de autoritățile publice, inclusiv de unele agenții guvernamentale, prefecturi, inclusiv printr-o serie de proceduri juridice. Respingem cu fermitate încercările repetate de încălcare a intereselor comunității noastre: intimidarea reprezentanților și demnitarilor maghiari, punerea sub semnul întrebării a legitimității școlilor și imobilelor retrocedate comunității noastre. Toate acestea sunt gesturi prin care se împiedică exercitarea drepturilor noastre garantate și de acordurile internaționale și, în același timp, prin aceste practici este blocat accesul nostru la învățământul în limba maternă. În această categorie se încadrează și situația de la UMF, unde de patru ani nu se aplică prevederile legale aflate în vigoare”, se arată în memorandumul adresat președintelui și premierului României.

Semnatarii protestului au subliniat, totodată, faptul că, ”acest caz, al Liceului Teologic Romano-Catolic, este cu atât mai grav cu cât, din semestrul doi al anului școlar, în mijlocul anului de studiu, generează sentimentul de nesiguranță a celor 400 de copii care învață aici și periclitează dreptul lor la educație în condiții decente, dobândite prin lege”.

”Este evident că, odată cu confiscarea, încă o dată, a unui bun al nostru retrocedat, cum este cazul clădirii Colegiului Szekely Miko din Sfântu Gheorghe, a fost demarat un proces, evident și în situația actuală, când se pune problema desființării Liceului Romano-Catolic din Târgu Mureș. Contestarea dreptului de funcționare a instituțiilor noastre, anularea drepturilor noastre ar distruge garanțiile existenței noastre ca o comunitate națională, iar aceasta nu poate fi în interesul unei țări democratice precum România. Este îngrijorător faptul că acest proces de reprimare nu se va opri aici, de aceea, contăm pe sprijinul întregii comunități maghiare, precum și pe solidaritatea opiniei publice internaționale. Cerem oprirea atacurilor nefondate îndreptate împotriva demnitarilor comunității noastre, bisericilor istorice maghiare și instituțiilor noastre naționale!”, se arată în textul documentului semnat de președintele UDMR, Kelemen Hunor, și arhiepiscopul romano-catolic Jakubinyi György.