Președintele UDMR a subliniat faptul că cele mai bune rezultate se pot obține doar dacă există solidaritate și unitate între regiunile cu populație maghiară majoritară compactă și regiunile în care maghiarii trăiesc dispersați.

„Atunci când noi, ca reprezentare politică, trebuie să regândim viitorul comunității noastre, nu putem neglija faptul că această interdependență ne creează multe obligații. Cele 52.000 de voturi primite de UDMR în 2012 în diaspora internă, în județe în care un candidat maghiar nu poate intra direct în Parlament, trebuie să ne îndreptățească să oferim locuri eligibile reprezentanților județelor din regiunile maghiare dispersate. Noi trebuie să demonstrăm că absolut niciun vot al unui maghiar nu se pierde. Decizia noastră întărește solidaritatea pe care am plasat-o pe primul loc, prin toate programele și inițiativele noastre de până acum”, a subliniat președintele Uniunii.

În 2016, vrând nevrând, trebuie să vorbim despre alegeri. Nu înseamnă același lucru dacă, în anii următori, comunitatea maghiară va putea sau nu va putea să se să se bucure de prezența UDMR în Parlament. Potrivit lui Kelemen Hunor, Uniunea trebuie să fie întotdeauna un instrument, nu un țel – un instrument în favoarea binelui comun și care duce mai departe cauza maghiară.

„S-ar putea ca 2016 să reprezinte pentru noi cea mai mare provocare de până acum. Urmează o perioadă în care România, la împlinirea unui secol de la Marea Unire, va pune în prim plan, într-o manieră diferită, conviețuirea româno-maghiară. După cum vedem, unora le strică până și „feng-shui”-ul faptul că noi formulăm cele mai normale așteptări posibile. Niciodată nu ne-am făcut cunoscute intențiile cu scopul de a supăra pe cineva, sau ca să luăm de la cineva ceva, sau pentru că am fi dorit să facem în ciudă națiunii majoritare. Comunitatea maghiară are o istorie de o mie de ani pe acest pământ și construiește această țară de o sută de ani. Dacă dorim să construim România împreună, atunci fiecare comunitate este îndreptățită să arate problemele pe care le consideră importante și să aștepte să se materializeze ceea ce i s-a promis acum o sută de ani”, a arătat Kelemen Hunor.

Programul electoral din 2016 al Uniunii își propune, în concordanță cu activitatea intensă depusă în ultimii 27 de ani, să obțină garantarea dreptului de a folosi limba maternă în domeniile educației, culturii și justiției și exercitarea procesului judiciar în limba maghiară. Uniunea propune o societate a diversității, pentru că are convingerea că România va fi o țară de succes numai dacă va păstra diversitatea culturală, lingvistică și religioasă: „Atunci când solicităm acest lucru, noi cerem doar ceea ce ne-a fost promis în urmă cu o sută de ani, promisiuni care  ar trebui legiferate, având în vedere faptul că acestea au fost făcute la nașterea României moderne”.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că așteptările Uniunii n-ar trebui să irite pe nimeni, iar comunitatea maghiară nu trebuie să aibă niciodată îndoieli sau temeri: „Ceea ce spunem noi nu este ilegal sau lipsit de respect. Tot ceea ce spunem noi este că, din impozitele pe care le plătim, să rămână mai mult comunităților noastre locale, adică acolo unde avem capacitatea de a ne dezvolta comunitățile. Același interes îl au și românii. Atunci când spunem că dorim autostrăzi, spitale moderne și familii prospere, noi dorim să aibă asigurată o viață mai bună și românii, toți oamenii care muncesc cinstit în această țară. Este inacceptabil faptul că, de o sută de ani, nu s-a reușit interconectarea regiunilor istorice prin autostrăzi”. 

În raportul politic pe care l-a prezentat la Bistrița, președintele Uniunii s-a referit și la evenimentele recente de la Târgu Mureș. În opinia sa, problema unei școli, indiferent că este vorba de o școală de la Târgu Mureș sau de una de la Bistrița, nu poate fi o problemă de competența procurorilor. În acești 27 de ani, UDMR a acționat pentru a obține restituirea a ceea ce a fost confiscat de la comunitatea maghiară în perioada comunistă, inclusiv a clădirilor în care au funcționat școli, pentru ca activitatea acestora să reînceapă.

„În astfel de situații, trebuie să dăm glas simțămintelor noastre, trebuie să cerem decidenților să acorde atenție doleanțelor noastre, lucrurilor care sunt necesare existenței noastre în plan social și stabilității politice. În caz contrar, va crește neîncrederea, iar conviețuirea noastră va fi marcată de suspiciuni. Noi – români, maghiari, toate celelalte minorități – trebuie să depunem eforturi pentru a construi această țară de care are nevoie fiecare copil, fiecare tânăr, fiecare adult și fiecare vârstnic. În existența unei societăți, acești 27 de ani reprezintă puțin. În acești ani, însă, au câștigat teren multe reflexe rele și atitudini nedorite. Țara se găsește, acum, la o răspântie, iar noi credem că nu este lipsit de importanță ce drum alegem”, a menționat președintele Uniunii.

Kelemen Hunor consideră că este absolut necesar ca, pe 11 decembrie, comunitatea maghiară să demonstreze că este o comunitate unită, solidară, nu una divizată.

„Dacă vom fi văzuți ca o comunitate destrămată – să nu fim naivi, atunci vor fi luate decizii care ne vor doborî. De aceea, rugămintea mea este să arătăm cine suntem, ce ne dorim de la viitorul nostru și atunci, oriunde ne vom afla după 2016, vom fi în măsură să ducem la bun sfârșit reprezentarea intereselor comunității noastre. Ne putem desface larg aripile pentru zbor numai dacă ne va fi clar acest lucru și doar dacă nu vom permite să ni se pună piedici”, a conchis președintele UDMR, Kelemen Hunor.