Vrem să trăim cu demnitate în România! – acesta este dezideratul comunității maghiare din Transilvania, pentru care Uniunea a militat în scopul extinderii drepturilor lingvistice în administrație

24.05.2017


„Prin înregistrarea amendamentelor noastre la Legea administrației publice locale, noi, UDMR, ne propunem să obținem modificări importante în cazul folosirii limbii materne în administrațiile locale și în instituțiile publice. În primul rând, dorim scăderea pragului prevăzut de lege, de la 20 la 10 procente, dar și introducerea unui prag alternativ, pentru ca mai mulți maghiari să poată trăi cu demnitate și în siguranță în localitățile natale. În același timp, propunem introducerea unui sistem de monitorizare, dar și de sancționare în cazul nerespectării prevederilor legale, de administrațiile locale și instituțiile publice”, a declarat președintele UDMR, Kelemen Hunor, după depunerea amendamentelor Uniunii.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a precizat că, prin modificarea legii, UDMR dorește să clarifice unele articole care sunt interpretabile sau pot fi în mod intenționat interpretabile, iar propunerile de modificare sunt efectuate în conformitate cu textele documentelor internaționale – Convenţia - Cadru privind Protecția Minorităților Naționale sau Charta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare – pe care România, deși le-a ratificat, în realitate nu au fost niciodată puse în practică.

Potrivit președintelui UDMR, din cauza nerespectării prevederilor din tratatele ratificate, precum și din cauza interpretării restrictive a legii de autorități și de instanțele juridice, legislația în cauză este, în prezent, necorespunzătoare.

O altă problemă gravă, care ne preocupă, este și faptul că, de multe ori, nu există voință politică, dar  mai ales administrativă, pentru aplicarea prevederilor legale.

Reprezentanții diplomatici continuă să susțină că România a soluționat problema minorităților naționale, iar țara noastră reprezintă un model de urmat în această privință. Însă, noi considerăm că lucrurile nu sunt nici pe departe rezolvate. Cu toate acestea, însă, dacă, în primul rând, partidele parlamentare românești demonstrează o deschidere reală față de obiectivele noastre, sunt dispuse să participe la dialogul inițiat de noi, atunci vom putea afirma că ne aflăm pe calea bună în ceea ce privește extinderea drepturilor lingvistice pentru minoritățile naționale”, a subliniat președintele UDMR, Kelemen Hunor.

În prezent, aplicarea drepturilor lingvistice este obligatorie numai în cazul instituțiilor din localitățile în care ponderea locuitorilor aparținând minorităților naționale depășește 20 la sută. Astfel, folosirea limbii materne nu este obligatorie în orașe precum Cluj, Brașov, Arad, Baia Mare și Zalău, în care, de asemenea, trăiesc mulți maghiari.

Prin scăderea pragului de la 20 la 10 procente, respectiv prin măsura introducerii pragului alternativ, intenționăm să realizăm o schimbare importantă în favoarea comunității maghiare”, a arătat președintele UDMR.

Referitor la efectivul minim de locuitori aparținând minorității naționale,  care să presupună folosirea limbii materne în instituțiile publice, Uniunea propune ca, în cazul unei localități cu o populație sub 10.000 de locuitori, numărul minim să fie de 300, între 10-25.000 de locuitori 500, între 25-50.000 de locuitori 1.000, între 50 și 100.000 de locuitori pragul minim să fie 2.000, iar peste 100.000 de locuitori să fie 10.000.

La elaborarea propunerii legislative, UDMR a avut în vedere obligațiile asumate de statul român atât prin Charta Europeană a Limbilor Regionale și Minoritare, cât și prin Legea nr. 33/1995 pentru ratificarea Convenției-Cadru privind Protecția Minorităților Naționale, respectiv criticile formulate de Comitetul de experți în primul raport privind implementarea Chartei Europene a Limbilor Regionale și Minoritare. 

Atenție! Ne rezervăm dreptul de a modera comentariile.