”Am pornit pe un nou drum și am reușit să demolăm un zid al ignoranței față de problematica minorităților, prin faptul că am ajuns la un compromis cu Comisia Europeană, astfel că 9 din 11 puncte propuse au fost acceptate”. Potrivit președintelui FUEN, partea importantă a muncii abia acum începe. Pentru susținerea Inițiativei Minority SafePack trebuie adunate 1 milion de semnături în decurs de un an, iar între timp trebuie cooptați și noi parteneri în sprijinul acestei cauze.

”Atitudinea Europei s-a schimbat radical din 2013, după ce am introdus Inițiativa Minority SafePack”, a declarat Hans Heinrich Hansen, președintele comisiei de inițiativă a Minority SafePack. Fostul președinte FUEN a vorbit despre întâlnirea cu reprezentanții Comisiei Europene, moment în care a devenit evident că atitudinea acestei instituții s-a schimbat, iar astăzi este adepta dialogului, dorește să acorde mai multă atenție cetățenilor europeni.

„Inițiativa Minority SafePack (MSPI) este un instrument prin care putem să atragem atenția asupra inechităților existente în domeniul respectării drepturilor minorităților naționale europene. Luptăm nu numai pentru drepturile minorităților naționale, dar și pentru aplicarea principiului subsidiarității”, a precizat Hans Heinrich Hansen.

Președintele comisiei de inițiativă a Minority SafePack a mai adăugat că, el însuși, ca etnic german din Danemarca, provine dintr-o regiune în care dezideratele minorităților au fost în mare parte îndeplinite. Însă, cu toate acestea, Inițiativa Minority SafePack (MSPI) este la fel de importantă și pentru ele, deoarece cred în solidaritatea europeană și în dialog, dar mai ales în faptul că minoritatea și majoritatea trebuie să se bucure de aceeași egalitate în drepturi.”Nu ne-am afla aici dacă nu am fi foarte convinși că scopul pentru care luptăm este important”, a spus președintele comisiei de inițiativă, Hans Heinrich Hansen.

Potrivit președintelui UDMR, Kelemen Hunor, este foarte important faptul că de la bun început s-a creat o solidaritate puternică între comunitățile minorităților naționale și, practic, acesta este adevăratul succes al Inițiativei.

„Am avut încredere în faptul că avem dreptate, că UE trebuie, mai devreme sau mai târziu, să arate deschidere, să conștientizeze că este nevoie de o reglementare, de o directivă care să soluționeze diferențele dintre statele membre ale Uniunii Europene. Pe viitor vom avea nevoie de mai multă perseverență și de mai mulți parteneri”, a subliniat liderul Uniunii.

Președintele Kelemen Hunor a reiterat faptul că, după ce Comisia Europeană a respins inițiativa, Guvernul României s-a alăturat Comisiei Europene în procesul intentat împotriva inițiatorilor Minority SafePack (MSPI). În acea perioadă, președintele UDMR, Kelemen Hunor, aflat în funcția de vicepremier, a demisionat și s-a retras din Guvern.

„Trebuie să fim consecvenți în asumarea principiilor noastre. Am crezut și atunci, ceea ce cred și astăzi: privim în mod obiectiv problemele noastre, nu vrem să luăm nimic din ceea ce aparține majorității”, a adăugat liderul UDMR.

Potrivit președintelui Kelemen Hunor, este o responsabilitate uriașă strângerea unui milion de semnături, din care UDMR și-a asumat 250.000.

”Dacă va exista planificare comună, dacă vom pregăti temeinic acțiunile noastre, nu vor exista probleme. Dacă mesajele noastre vor fi exprimate clar și cu sinceritate și nu ne vom izola de societatea majoritară, vom reuși. În următoarele luni noi va trebui să găsim parteneri în rândul societății civile, al formatorilor de opinie dar și la nivelul statelor membre”, a explicat liderul UDMR.

Avocatul care reprezintă comisia de inițiativă în procesul de la Strasbourg, Thomas Hieber, a declarat că FUEN a pregătit un pachet de măsuri important pentru protecția minorităților naționale.

”În opinia mea, MSPI  nu abordează probleme de ordin juridic, ci politic, iar această voință politică a fost evidentă în cazul Minority SafePack (MSPI). Comisia trebuie să adopte o poziție și să includă în proiecte legislative aceste propuneri”, a spus avocatul Thomas Hieber.

În cadrul dezbaterii, numeroși delegați au prezentat asumările comunităților lor, dar și propunerile privind derularea cu succes a acțiunii de strângere a semnăturilor. Din toate regiunile Uniunii Europene au fost exprimate intențiile de a participa efectiv la strângerea semnăturilor. Mai mult, asigurări de sprijin au venit și din partea unor minorități din țări care nu sunt membre ale Uniunii Europene.

”Cultura unește națiunile europene. Moștenirea culturală este la fel de importantă, indiferent din ce regiune provine, de aceea este important să asigurăm resursele necesare pentru păstrarea acesteia. România nu ne recunoaște întotdeauna drepturile, valorile și tradițiile”, a declarat și vicepreședinte executiv UDMR, Hegedüs Csilla, în cadrul dezbaterii intitulate: ”Contribuția minorităților naționale autohtone la patrimonial cultural european”.

Hegedüs Csilla a precizat că Ministerul Culturii alocă doar 1 la sută din bugetul de stat pentru conservarea moștenirii culturale maghiare și a clădirilor istorice maghiare, deși acestea reprezintă 20 la sută din totalul patrimoniului cultural la nivel național. Hegedüs Csilla consideră că este nevoie de o lege care să garanteze comunității maghiare dreptul de folosire a limbii materne, posibilitatea conservării moștenirii culturale și dreptul de a fi considerați cetățeni  egali cu majoritatea acestei țări. „Prin cultură s-a reușit inițierea unui dialog intercultural în toată Europa, iar limbajul cultural, artistic este întotdeauna mai simplu de înțeles decât cel politic. Trebuie să folosim acest limbaj dacă vrem să ne înțelegem mai bine unii pe alții. Majoritatea trebuie să accepte drepturile noastre, să recunoască faptul că avem drepturi egale. Avem nevoie de o Europă puternică! Avem nevoie de o Europă care să protejeze comunitatea maghiară din România”, a subliniat Hegedus Csilla.

„Patrimoniul cultural poate fi păstrat doar cu susținerea efectivă a comunităților locale”, este concluzia exprimată la Congresul FUEN de comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Navracsics Tibor.

”Recunoscând importanța diversității și păstrării moștenirii culturale, PE a decis la propunerea CE, să declare 2018 Anul Moștenirii Culturale Europene”, a arătat comisarul european. Acest an tematic va fi un bun prilej pentru consolidarea identității europene și promovării diversității culturale europene. De asemenea, va oferi posibilitatea ca și în domeniul învățământului să se acorde o atenție sporită moștenirii culturale. În acest scop vor fi implicate în program și unitățile de învățământ, iar cetățenii vor putea înțelege mai bine semnificația economică și socială a acestui aspect.

Referitor la multilingvism, Navracsics Tibor a spus că în UE se vorbesc peste 60 de limbi regionale și minoritare, iar în total, peste 40 de milioane de cetățeni sunt vorbitori ai acestor limbi. Cu privire la statutul juridic și nivelul de sprijin al acestora decizia aparține statelor membre. Comisia Europeană menține un dialog permanent cu organizațiile naționale și internaționale și mai ales cu Consiliul Europei, în vederea încurajării diversității lingvistice.

”În acest context apreciez activitatea FUEN în domeniul diversității culturale și lingvistice”, a precizat comisarul european. Deși Comisia nu are posibilitatea de a interveni în sistemul educațional sau de folosire a limbii materne din cadrul statelor membre, sprijină cu pași concreți multilingvismul pentru a proteja moștenirea lingvistică și în vederea pregătirii tinerei generații pentru globalizare, a mai spus Navracsics.

”Diversitatea lingvistică cuprinde şi fenomene economice, sociale şi, de asemenea, este important, pentru identitatea minorităţilor şi drepturile lor, trebuie să înţelegem interesele noastre reciproce. Anul European al Moștenirii Culturale va oferi posibilitatea să fim solidari și să promovăm această moștenire, să exploatăm diversitatea culturilor europene și a moștenirilor culturale, să construim împreună un viitor mai bun pentru Europa”,  a conchis comisarul european.

Lucian Năstasă Kovács, directorul Muzeului de Artă din Cluj, prezent la dezbateri, a subliniat faptul că minoritățile naționale au un rol important în dezvoltarea culturii și artei: ”Cultura românească a avut mult de câștigat în urma influențelor care au venit din partea minorității. Dacă vizitați Muzeul de Artă din Cluj, puteți constata că prezența  minorităților în pictura românească reprezintă exact diversitatea.  Trebuie să recunoaștem că în spațiul românesc și est-european, influența minorităților a  fost determinantă și astfel a luat naștere stilul avangardist. Trebuie să acceptăm principiul diversității, deoarece acesta contribuie semnificativ la dezvoltarea societății noastre, iar Transilvania este un foarte bun exemplu în acest sens”.

 „Este o bucurie pentru mine faptul că moștenirea culturală și lingvistică constituie una din temele principale ale acestui Congres. Cu toții milităm pentru păstrarea moștenirii culturale și în contextul european”, a spus secretarul general al FUEN. Doamna Susan Schenk a prezentat posibilitățile pe care FUEN le deține în domeniul protejării valorilor și diversității culturale.

Adriana Cupcea, cercetător la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, a vorbit despre minoritatea turcă și tătară din Dobrogea. ”Ei sunt parte a moștenirii culturale otomane, iar astfel cultura este punctul comun care îi leagă, deoarece reprezintă posibilitatea de dialog cu vecinii estici”, a subliniat Adriana Cupcea.

FUEN este cea mai mare organizație umbrelă a minorităților naționale autohtone și reprezintă interesele a 100 de milioane de cetățeni europeni aparținând acestora. Cel de al 62-lea Congres FUEN se desfășoară în perioada 17-21 mai la Cluj, la Hotel Grand Napoca. La acest eveniment, găzduit de Uniunea Democrată Maghiară din România, participă reprezentanții a 50 de organizații membre, peste 300 de delegați și 50 de jurnaliști.