„În schimbul muncii cinstite, oamenii vor un venit corect, locuri de muncă, servicii medicale adecvate și un învățământ competitiv”, a spus candidatul UDMR la Președinție potrivit căruia, deficitul de încredere care se constată în societate se manifestă și în viața economică, iar în lipsa încrederii și ideea de autonomie devine greu acceptabilă.

„Trebuie să continuăm discuția pe această temă, cu perseverență și cu răbdare, iar statutul de autonomie trebuie să-l abordăm din perspectiva garanțiilor instituționale. De asemenea, va trebui să explicăm tinerilor noștri de ce dorim asta. Trebuie să acordăm atenție acestor aspecte, pentru ca ei să nu își dorească plecarea din această țară”, a mai spus Kelemen Hunor potrivit căruia, la alegerile care se apropie, maghiarii trebuie să dea dovadă de solidaritate, să demonstreze forța comunității, deoarece în acest fel dezideratele, năzuințele noastre nu vor putea fi ignorate.

Antal Lóránt, președintele organizației regionale de tineret, consideră că pentru cei din generația sa, nu le este clară nici esența autonomiei regionale, nici a celei culturale. „Nouă, secuilor care trăim aici, ne este mult mai ușor decât maghiarilor care trăiesc în diaspora internă. De aceea, ne revine nouă sarcina de a acționa pentru o autonomie care să le fie favorabilă și celor mai mici comunități din diaspora internă. Cu alte cuvinte, citându-l pe colegul meu, sunt de părere că trebuie să punem suflet în această idee”, a conchis Antal Lóránt.

 „A ajuns la maturitate o generație ale cărei așteptări sunt deja la nivel european. Pentru cei din această generație, este firesc faptul că la punctele de frontieră abia trebuie să oprești. Exigențele lor sunt de altă natură, au alte așteptări, de aceea trebuie să ne străduim a le crea condiții de viitor pe pământul natal”, a afirmat Kelemen Hunor potrivit căruia, ar fi în defavoarea maghiarilor o dezbatere de slabă calitate pe marginea autonomiei, o dezbatere din care să iasă învingător cel care strigă cu mai multă înverșunare de ce statutul autonomiei nu este bun.

În cursul dezbaterii a fost abordată și problema cunoașterii limbii române. „Nici eu nu am învățat limba română la Cârța (în satul natal n.r.) ci, mai târziu, atunci când am avut nevoie de ea pentru studii. Pentru ca și copiii din Ținutul Secuiesc să învețe limba română, este nevoie de metode de predare total diferite, iar acest lucru trebuie început chiar acum”, a subliniat Kelemen Hunor, la spusele căruia Antal Lóránt a adăugat că: „La fel precum ideea de autonomie, respectiv necesitatea utilizării limbii materne, și nevoia de cunoaștere a limbii române trebuie să fie ceva logic, rațional în gândirea oamenilor”.

„Trebuie să cerem utilizarea limbii noastre materne în instituțiile publice, iar, în paralel, trebuie să dăm dovadă și de deschiderea necesară pentru a învăța bine românește, în propriul nostru interes”, a adăugat liderul organizației de tineret, subliniind că prejudecățile care există în legătură cu aceste probleme trebuie să dispară și din regiunea Odorheiului Secuiesc.

„Dacă autonomia nu ar avea această coloratură etnică puternică și dacă unii nu ar repeta mereu că ea nu poate avea decât coloratură etnică, atunci și în Banat ar exista membri ai majorității care să și-o asume – oameni care sunt nemulțumiți pentru că regiunea lor nu se poate dezvolta, nu poate sta pe propriile picioare, sau trebuie să întrețină alte regiuni. Cu toate acestea, cei care ar sprijini autonomia Banatului și își doresc ceea ce ne dorim și noi se tem să își asume deschis acest lucru, de frică să nu fie stigmatizați”, a spus Kelemen Hunor, cu referire la prejudecățile menționate.

 „Ulterior, în cursul unor dezbateri, am constatat că tonul devine mai moderat dacă venim cu argumente raționale și ne explicăm, răbdători, obiectivele”, a arătat spus președintele Uniunii.

Cu referire la modelul sud-tirolez, el a remarcat și existența unei deosebiri esențiale – faptul că, acolo, comunitățile nu au avut de îndurat un regim comunist.

Candidatul UDMR la Președinție a scos în evidență și faptul că, în Europa, ar trebui reglementate și drepturile minorităților.

„Dacă în Uniunea Europeană se consideră importantă reglementarea curburii castravetelui atunci, cred eu, ar trebui să fie considerată cel puțin la fel de importantă și soarta celor aproximativ 40 de milioane de oameni care trăiesc pe teritoriul Uniunii și care vorbesc o altă limbă decât limba oficială a țării lor”,  a spus Kelemen Hunor despre necesitatea unei reglementări a nevoilor minorităților din Europa.