Într-o Românie care se pregătește de alegeri, în locul unei viziuni depre viitor, se poartă dispute despre dosare - Kelemen Hunor a răspuns la întrebările maghiarilor din Târgu-Mureș
Fotografia de: Tamás Ágnes
„În prezent, există un singur candidat la Președinție cu o concepție clară privind viitorul țării și, în interiorul acesteia, privind viitorul maghiarimii - anume: Kelemen Hunor”, a subliniat senatorul Markó Béla, fostul președinte al UDMR, la Târgu Mureș, la dezbaterea publică desfășurată, vineri, 17 octombrie, în Sala Mică a Teatrului Național din municipiu. La evenimentul „Voci Maghiare Locale”, găzduit de Sala Mică a Teatrului Național din municipiu, președintele Uniunii, Kelemen Hunor, a dezbătut, împreună cu Markó Béla, cu publicistul Ágoston Hugó și cu jurnalistul radio Nagy Endre, tema apropiatelor alegeri și cea a activității desfășurate de UDMR în ultimii 25 de ani în sfera vieții publice. Potrivit fostului președinte al Uniunii, ceilalți candidați în alegerile din noiembrie sunt preocupați exclusiv de atacul împotriva adversarilor politici. Spre deosebire de ei, candidatul UDMR reprezintă cu consecvență obiectivele pe care acum 25 de ani, organizația care apără interesele maghiarilor și le-a stabilit ca sarcini de îndeplinit.
„Trebuie să evoc ziua de 13 februarie a anului 1995, când Senatul acestei țări a adoptat o hotărâre prin care eu eram condamnat pentru că vorbisem, la Londra, despre cum ne imaginăm noi autonomia. De atunci, s-au schimbat multe. Am reușit să obținem adoptarea a numeroase legi care contrazic conceptul de stat național, în condițiile în care sintagma respectivă nu a fost eliminată din textul Constituției. Trebuie să recunoaștem, de asemenea, că astăzi, România este un stat național într-o măsură mult mai mică decât era înainte și decât continuă să fie în percepția câte unui politician”, a arătat Markó Béla, menționând ca exemplu elocvent cazul Ucrainei, unde o concepție despre statul național se ciocnește de încercările unui alt stat național de a-și modifica granițele. În contrast, cazul Scoției este exemplar, pentru că dovedește că până și problemele cele mai dificile pot fi dezbătute cu mijloace democratice.
Pe parcursul dezbaterii, publicistul Ágoston Hugó i-a înmânat lui Kelemen Hunor interviul realizat cu el în urmă cinci ani, când a mai candidat la Președinție, întrebându-l ce s-a schimbat între timp.
”Una dintre schimbările importante este aceea că există, în persoana lui Traian Băsescu, cineva care, deși nu candidează la Președinție, se află zi de zi în campanie. Să ne aducem aminte și de faptul că, între timp, în România se construiește un sistem de apărare antirachetă, ceea ce dovedește cât de mult a crescut importanța regională a țării în această zonă geografică. Este evident și faptul că, astăzi, în Europa, fiecare țară își caută locul, un fenomen care înainte nu era atât de pronunțat. De asemenea, în mod constant se pune întrebarea dacă se va ajunge la Statele Unite ale Europei, o entitate care să își asume competiția cu Statele Unite ale Americii, China și Federația Rusă – sau, dimpotrivă, Uniunea Europeană se va destrăma și fiecare se va descurca cum va reuși, prin forțe proprii. Noi avem obligația de a avea o poziție cât mai concretă în toate aceste probleme”, a subliniat Kelemen Hunor, potrivit căruia nu există încă răspunsuri concrete la principalele dileme europene.
Din punctul de vedere al desemnării candidatului la Președinție, municipiul Târgu Mureș este un loc important în istoria UDMR pentru că, în 1995, în condițiile unor dezacorduri vehemente, aici s-a decis să fie făcut acest pas considerat la acea vreme îndrăzneț - a arătat fostul președinte al Uniunii. „Deja atunci îmi puteam imagina ceea ce astăzi mi se pare tot mai firesc, și anume că România chiar ar putea avea un președinte maghiar”, a adăugat Markó Béla.
„La Târgu Mureș este nevoie de soluții specifice pentru că aici trăiesc, una lângă cealaltă, două comunități mari care încă nu au găsit soluții satisfăcătoare pentru conviețuirea cotidiană. În contrast, există aici și exemple reușite referitoare la cum ar putea funcționa autonomia. Liceele Bolyai Farkas și Papiu Ilarian sunt două șoli de nivel înalt, spre satisfacția celor două mari comunități: maghiară și română. Nici în cazul Universității de Medicină și Farmacie lucrurile nu ar sta altfel, pentru că două comunități atât de mari pot conviețui în liniște numai dacă regulile conviețuirii sunt transparente și explicite”, a comentat Markó Béla pe marginea uneia dintre cele mai acute probleme ale maghiarilor pe plan local. El a adăugat că faptul că problema UMF Târgu Mureș a cauzat deja căderea unui guvern nu înseamnă că acesta este sfârșitul. Trebuie reevaluate mijloacele prin care maghiarimea își poate atinge țelurile.
Potrivit lui Kelemen Hunor, în cazul UMF Târgu Mureș, prioritare trebuie să fie căutarea unei ieșiri din impas și împărțirea sarcinilor.
Cei care conduc această instituție de învățământ superior nu aplică Legea Educației, ci cred că universitatea lor e mai presus de lege. ”Pentru mine a fost foarte importantă discuția pe care am avut-o cu profesorii și cu studenții, pentru că am convingerea că nu putem renunța la această instituție”, a subliniat candidatul UDMR la Președinție.
În cursul dezbaterii, Kelemen Hunor evidențiat și faptul că, de 25 de ani, programul politic al Uniunii este și programul maghiarilor nu s-a schimbat în fundamental. UDMR are propuneri de soluții pentru toate chestiunile majore cu care se confruntă această țară. Am elaborat un proiect de lege privind retrasarea regiunilor, Uniunea are o concepție și despre o modificare a Constituției care să țină seama de drepturile noastre, iar în proiectul de lege privind statutul juridic al minorităților am încorporat și conceptul de autonomie culturală. De asemenea, în ultimele decenii, UDMR a elaborat mai multe proiecte privind autonomia regională a Ținutului Secuiesc.
„Statutul autonomiei conceput de UDMR oferă o versiune modernă a participării la exercitarea puterii, o versiune care ar funcționa oriunde în Europa. Despre regionalizare va avea loc, peste puțină vreme, o nouă dezbatere în Parlament, iar atunci când va începe această dezbatere, va trebui să avem o concepție perfect clară despre acest subiect. Proiectul care exprimă concepția noastră despre împărțirea României în 16 regiuni se află deja în Parlament, iar prin proiectul nostru privind autonomia, adăugăm acestei concepții garanțiile instituționale”, a subliniat președintele Uniunii, care consideră că marea provocare a viitorului va fi exercitarea funcțiilor instituțiilor autonomiei.
Tot în cadrul dezbaterii de la Târgu Mureș s-a vorbit și despre elita politică românească a zilelor noastre. Pe această temă, Markó Béla a reamintit faptul că, la începutul anilor 1990, participanții la viața publică încercau să se conformeze de o manieră aproape slugarnică cerințelor integrării europene. „În prezent, aceiași politicieni încearcă să îi păcălească pe alegători, să ocolească principiile după care se ghidau în trecut. Dezbaterile pe care le poartă ei nu au ca temă programele electorale, ci dosarele, ei considerând mai important să își atace contracandidații. Nu se abțin nici măcar de la influențarea alegătorilor prin mijloace necinstite, sau de la apostrofarea, într-un moment nepotrivit, de către o persoană din afară, a participanților la o dezbatere politică”, a creionat fostul președinte al Uniunii evenimentele din viața politică actuală.
Atenție! Ne rezervăm dreptul de a modera comentariile.