„Acest fapt  dovedește că România nu tratează cu seriozitate obligațiile pe care și le-a asumat în nume propriu, dar nici pe cele asumate prin semnarea unor tratate internaționale”, a arătat președintele UDMR, Kelemen Hunor.

România a predat Consiliului Europei, în februarie 2016 - cu o întârziere de doi ani - raportul său privind aplicarea Convenției-cadru pentru protecția minorităţi naționale. UDMR a constatat, însă, că acel document prezintă o situație inexactă a drepturilor minorităților și a folosirii limbii materne în România, motiv pentru care Uniunea a întocmit un raport paralel privind aceste probleme.

UDMR elaborat și un raport despre aplicarea Chartei europene a limbilor regionale sau minoritare, în care analizează fiecare prevedere a Chartei și prezintă exemple concrete care demonstrează clar faptul că în România, în special după 2011, este încălcată sistematic respectarea drepturilor minorităților, sunt încălcate legi în vigoare, tratate și acorduri internaționale ratificate de Parlamentul României în anii ‘90 și după 2000.  În afară de problemele menționate și de criticile emise, rapoartele UDMR propun și soluții.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a precizat că scopul rapoartelor UDMR este acela de a face cunoscut faptul că, după modificările aduse Constituției în anul 2003, România nu a adoptat legea privind statutul juridic al minorităților, o lege pe care nu numai că o promisese, dar care, este prevăzută și de Convenția-cadru pentru protecția minorităților naţionale. Potrivit liderului Uniunii, dacă România și-ar fi prezentat raportul în 2013, conform prevederilor, ar fi fost suficient timp pentru a reglementa toate deficiențele evidente în acest moment.  

„Faptul că România și-a prezentat raportul cu doi ani întârziere dovedește că nu ia în serios propriile sale angajamente, nu ia în serios ceea ce este prevăzut în tratatele internaționale. Și, deoarece nu sunt prevăzute sancțiuni, România poate proceda, astfel, liniștită, își poate permite ca, timp de doi ani, să nu își prezinte raportul”, a spus Kelemen Hunor.

Președintele UDMR a demonstrat necesitatea acestor rapoarte paralele. În acest context, Kelemen Hunor a arătat că, în prezent, România folosește noi instrumente pentru încălcarea drepturilor minorităților și pentru nerespectarea legilor, instrumente care nu sunt folosite în practica politică de zi cu zi și la care politicienii nu au acces: un lung șir de hotărâri ale instanțelor judecătorești îngrădesc folosirea simbolurilor etnice sau naționale.

„Deciziile justiției impun îndepărtarea din spațiile publice a steagului secuiesc, adică simbolul unei comunități, al minorității maghiaro-secuiești. Însă alte comunități care au o identitate regională își pot folosi simbolurile. România este un stat cu identități regionale puternice. De exemplu, în Moldova și în Dobrogea se folosesc simbolurile regionale și acest lucru nu supără pe nimeni”, a mai spus președintele UDMR, adăugând că instanţele iau măsuri de interzicere doar în cazul steagului secuiesc, al simbolurilor secuiești. 

„Dar ce poate face un politician? Tot ce poate face este să accepte, de nevoie, aplicarea acelei decizii judecătorești, pentru că într-o democrație, la fel ca într-o dictatură, în orice sistem politic, sentința judecătorească este pusă în aplicare”, a precizat Kelemen Hunor.

Președintele UDMR a reamintit că, tot prin aplicarea unor hotărâri judecătorești, este blocată înregistrarea organizațiilor non-guvernamentale secuiești sau a asociațiilor economice secuiești dacă în denumirea acestora apare sintagma Ținutul Secuiesc. În ceea ce privește domeniul educației, acesta a dat ca exemplu situația de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș, unde nici până acum nu s-a înființat secția cu predare în limba maghiară, în ciuda faptului că, din 1 ianuarie 2012, legea prevede acest lucru. 

„Putem aminti chiar faptul că Guvernul de atunci a căzut din cauza  secției cu predare în maghiară, care urma să fie înființată. De patru ani, această lege nu este aplicată de UMF Târgu Mureș, nu este aplicată de nimeni și, dintre cei vinovați,  nimeni nu are de suferit din această cauză”, a menţionat Kelemen Hunor.

Președintele Uniunii s-a referit și la cazul Liceului Romano-Catolic din Târgu Mureș, precizând că Biserica a reînființat acea școală confesională într-o clădire naționalizată în 1948, o clădire care i-a fost luată de comuniști. „Se încearcă acum desființarea acelei școli printr-un demers al procurorilor. Așadar, sunt folosite instrumente ne-politice pentru a neutraliza decizii politice, pentru a le nega. La acea vreme, printr-o decizie politică, s-a stabilit că se poate învăța în limba maghiară, în limba maternă, de la grădiniță până la universitate, iar această decizie am legiferat-o”, a explicat Kelemen Hunor.

Președintele UDMR a amintit că, pentru a-și exprima protestul, oamenii au ieșit în stradă, pentru că au simțit că le-au fost încălcate drepturile și nu mai puteau suporta așa ceva. 

„Aspectul cel mai revoltător este că s-a pornit urmărirea penală pentru corupție în cazul Liceului Rákóczi, de parcă cineva și-ar fi însușit ceva din averea publică. Acesta este doar un exemplu de cum poate fi împiedicată, prin mijloace ne-politice, funcționarea unei școli aparținând unei minorități și care este, în același timp, o școală confesională. Acesta este un exemplu care arată, în mod evident, cum se poate induce o stare de nesiguranță, de teamă”, a afirmat Kelemen Hunor.

Acesta a prezentat exemple și din domeniile justiției, sănătății și administrației publice, pentru a argumenta justificarea rapoartelor paralele, arătând că drepturile minorităților sunt încălcate

„Constatăm că, în administrația publică, interpretarea favorabilă a legilor este suspendată cu ajutorul unor hotărâri judecătorești și ni se spune că ceea ce legea nu prevede, ea interzice. De pildă, în legătură cu pragul de 20 de procente pentru utilizarea limbii unei minorități, ni se  explică faptul că, dacă legea decide că sunt obligatorii bilingvismul în administrație și inscripțiile bilingve, atunci când pragul este atins, astfel de drepturi sunt interzise sub acest prag. Noi considerăm corectă interpretarea potrivit căreia dacă o lege nu interzice ceva, atunci acel lucru este permis”, a mai subliniat Kelemen Hunor.

Tocmai de aceea, UDMR a făcut o nouă recomandare pe această temă și a prezentat-o forurilor europene abilitate: România să coboare pragul pentru utilizarea limbilor minorităților la 10 procente sau să îl combine cu criteriul prezenței a cel puțin 5.000 de persoane care vorbesc limba respectivă într-o localitate, deoarece numai în acest mod se poate asigura folosirea, în mod corect, a limbii materne.

Există exemple relevante și în domeniul culturii și în mass-media. Există hotărâri judecătorești care interzic consiliilor județene sau locale din Ținutul Secuiesc să sprijine financiar presa de limbă maghiară. Apariția unor astfel de publicații este permisă doar dacă textul este însoțit de o traducere integrală în limba română. Președintele Uniunii, Kelemen Hunor, spune că, practic, acest fapt demonstrează că România nu are încredere în cetățenii săi și nu îi acceptă pe maghiari ca cetățeni  cu drepturi egale.

La finalul reuniunii de la Strasbourg, președintele UDMR, Kelemen Hunor, s-a întrebat retoric, oare ce se întâmplă, după 27 de ani, cu acest stat al Europei de Est, care și-a luat angajamentul ca, prin transpunerea în practică a drepturilor minorităților, să asigure premisa de egalitate, egalitatea de șanse, de ce România schimbă direcția, de ce abandonează direcția pe care a pornit după aderarea la Uniunea Europeană?

La finalul reuniunii ordinare a Grupului de lucru pentru minorități al Parlamentului European președintele UDMR, Kelemen Hunor, a subliniat  că, pe 11 decembrie, și aceste întrebări își vor primi răspunsul, cum vom afla și răspunsul la întrebarea dacă Parlamentului i se va putea reda credibilitatea, dacă Parlamentul își va putea îndeplini, din nou, atribuțiile fundamentale, şi vom putea vedea dacă în România va putea fi restabilit fundamentul statului de drept.