Pentru noi, însă, în acest moment, preocuparea esențială  nu este soarta guvernului Grindeanu. Dilema noastră nu este dacă acest Guvern,  la nici 2 luni de la alegerile parlamentare, mai are majoritate sau nu. Preocuparea noastră reală și întrebarea pe care o punem este - dacă în România anului 2017 există separarea reală a puterilor în stat sau dacă această separare este doar o ficțiune.

Răspunsul meu este cât se poate de clar și vă spun cu profundă tristețe:  în România este din ce în ce mai greu să spui că există stat de drept. Nu doar din 31 ianuarie, ci de ani de zile nu mai putem vorbi de stat de drept.

Stimați colegi, dacă legile votate în parlament nu sunt aplicate și nu sunt respectate oare putem vorbi de un stat de drept în sensul real al acestei sintagme?  Dacă există articole de exemplu din legea educației care de 5 ani de zile nu sunt puse în aplicare, și această încălcare de lege nu este sancționată, oare cum arată statul nostru de drept ?

Dacă acordurile semnate și ratificate de România cum ar fi legea cadru privind statutul minorităților naționale, Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare și alte acte normative care vizează protecția minorităților naționale nu sunt aplicate și respectate, putem spune oare că avem un stat de drept?

Este oare stat de drept unde se renaționalizează proprietățile bisericilor și dreptul la proprietate este batjocorită de ani de zile. Cum să existe stat de drept dacă deciziile Curții Constituționale rămân doar texte scrise pe o hârtie, fără nici o valoare pentru unii.

Ce să credem în continuare despre unele instituții fundamentale care nu respectă decizia Curții Constituționale prin care se stabilește că interceptările făcute de SRI nu pot fi folosite în dosare penale, dar ei în continuare deschid dosare penale bazate doar pe interceptări făcute de Serviciul Român de Informații.

Statul de drept  a primit o lovitură uriașă pentru că sub umbrela siguranței naționale în CSAT au fost luate hotărâri prin care serviciile secrete au fost cuplate cu instituțiile de urmărirea penală prin protocoale de colaborare cu condiții si mecanisme netransparente și nici astăzi nu sunt publice.

Există presupunerea rezonabilă, că deciziile justiției în unele cazuri au fost influențate. Există certitudinea clară, că din cauza lipsei separării puterilor în stat, din cauza lipsei transparenței instituționale drepturile fundamentale ale omului în România au fost afectate.

Statul de drept nu există, pentru că separația puterilor în stat este o glumă proastă în România. Este o ficțiune grotescă.

Astăzi trebuie să vorbim și despre un alt subiect, trebuie sa spunem lucrurilor pe nume: de ani buni deciziile politice majore nu mai sunt luate de cei care au fost aleși. Există puteri și instituții importante care nu acceptă niciun fel de control în afară de așa-zisul autocontrol și auto-reglementare, dar tuturor acestora le place să dicteze decizii politice majore.

România, din păcate, de ani buni nu este guvernată și din când în când pare că ar fi neguvernabilă. Guvern există doar în mod formal. A existat și în anii trecuți, însă a fost doar o formalitate, o iluzie.

În realitate, dacă vă uitați de exemplu la cifrele bugetului de anul trecut, veți vedea o execuție catastrofală, fără investiții, fără dezvoltare, fără decizii majore, mai mult și cu banii rămași în trezorerie de la sănătate și educație, până la cultură și infrastructură mare.

În România de ani de zile Parlamentul nu legiferează. Formal există Parlament, se organizează alegeri dar totul rămâne o formă fără fond, fără un conținut real.

Nu are cum să existe un stat de drept real, în condițiile în care puterea legislativă în chestiuni esențiale este ocolită în mod permanent și legiferarea se face în altă parte prin asumare, prin ordonanțe de urgență.

În aceste condiții, ce se va întâmpla cu guvernul condus de dl Grindeanu nu are o importanță deosebită. Astăzi după toate greșelile guvernului, dar necunoscând ce-ar dori să facă inițiatorii acestei moțiuni de cenzură dacă Guvernul ar cădea, nu se poate vota cu conștiința împăcată nici împotriva moțiunii de cenzură, dar nici în favoarea ei.

Începând de astăzi noi, cei care am fost aleși, trebuie să ne hotărâm: vrem separarea reală a puterilor în stat sau ne mulțumim cu o democrația românească originală?

Vrem să facem pasul decisiv sau lăsăm România să fie în continuare un stat aparent eșuat, cu guverne succesive care nu vor guverna, cu legislativ care nu legiferează, cu puteri care nu se supun niciunui control și decizii politice impuse de oameni care nu au fost aleși în nicio funcție.

Avem o alegere importantă de făcut cu toții. Atât noi, cei aleși, cât și cei care ne-au ales. Cum va arăta țara noastră mâine depinde în mare măsură de noi.

Sunt convins că dacă nu ne așezăm cu toții la masă nu stabilim un moment zero și un set de valori minimale, un moratoriu prin care ne angajăm, că indiferent cine se află la guvernare nimeni nu va folosi ordonanțele de urgență, dacă nu vom stabili niște reguli clare, dar doar în folosul fiecărui om și în apărarea libertăților fundamentale vom pierde timp și ce este mai rău vom compromite viitorul generațiilor care ne urmează.

Astăzi deputații și senatorii UDMR se vor abține la vot.

Vă mulțumesc!

;