Domnilor Preşedinţi,

Domnule Prim-ministru desemnat,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi invitaţi,

Stimaţi colegi deputaţi şi senatori,

După șase luni de la învestirea guvernului condus de Sorin Grindeanu avem în față un nou Guvern și un program de guvernare cu anumite capitole substanțial modificate, program susținut de aceeași coaliție a majorității formată din PSD-ALDE. Până la urmă, acest lucru nu ar fi cu nimic deosebit pentru că, ne place sau nu, majoritatea are dreptul de a schimba Guvernul, de a amenda propriul program de guvernare cu aprobarea Parlamentului, dar are și responsabilitatea totală și exclusivă în ceea ce privește persoanele desemnate să facă parte din Executiv. Doar modalitatea prin care am ajuns până în acest punct este ușor bizară și neobișnuită. În fine, vreau să fiu optimist și să cred că nici această criză nu a trecut fără să tragem niște concluzii pertinente și corecte.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Acum șase luni v-am expus motivele pentru care noi am votat lista Guvernului și programul de guvernare. Azi voi vorbi mai mult despre provocările poate cele mai dificile, despre problemele de fond care ne împiedică în fiecare zi să construim ceva stabil și durabil. Înainte de orice: problema statului de drept, mai precis lipsa statului de drept și lipsa separării reale a puterilor în stat. Toate circurile create artificial acoperă periodic această boală cruntă și cronică.

La o analiză mai profundă și bazată pe informații apărute în spațiul public și pe experiența noastră zilnică, vedem, pentru că ar trebui să fii orb ca să nu vezi, cum și în ce mod, de multe ori halucinant, se interferează și interacționează aceste puteri în stat dincolo de jocul politic democratic. Pentru a ieși din acest cerc vicios, Parlamentul are un rol hotărâtor. Noi ar trebui să legiferăm mai rapid, mai coerent și mai clar, noi ar trebui să obligăm Guvernul să vină cu inițiative legislative și, fără doar și poate, noi, cele două Camere ale Parlamentului, ar trebui să asigurăm un control real al Executivului și un control adevărat, eficient al tuturor serviciilor secrete din țară.

Noi ar trebui să avem curajul de a pune întrebarea: oare există în Europa vreun stat democratic în care legile sunt facultative pentru unii? Ar trebui să punem întrebarea în fiecare zi: oare mai există un stat în care deciziile Curții Constituționale nu sunt respectate și transpuse în legislație? Trebuie să punem întrebarea: oare este normal ca un procuror în cursul anchetei penale să pună întrebări legate de religia părinților și a copiilor? Oare este normal să vedem în fiecare zi cum oamenii simpli sunt umiliți doar pentru că vor să-și păstreze identitatea etnică, culturală și lingvistică? Este normal ca o școală, școala Romano-catolică din Târgu-Mureș, să fie executată cu sânge rece și nimeni din această țară să nu fie în stare sau să nu dorească să găsească o soluție administrativă corectă, dar să aibă însă pretenția de a-l invita pe Papa Francisc într-o vizită în România?

Doamnelor și domnilor,

Pe lângă problemele legate de statul de drept și separarea puterilor în stat mai există ceva extrem de distrugător: lipsa de încredere. Spun acest lucru de ani de zile și nu obosesc să îl repet. Toate societățile care au cunoscut succesul, pacea, prosperitatea și libertatea, se bazează pe un grad ridicat de încredere între membrii săi, între stat și cetățean, între diferite comunități. Este un capital mai important decât capitalul financiar măsurabil în bani. Această lipsă de încredere paralizează societatea noastră și o isterizează în mod permanent cu diferite teme inventate, ridicole și greu de imaginat într-o țară europeană. Nimeni nu are încredere în nimeni, statul și instituțiile statului nu au încredere în proprii cetățeni, cetățeanul nu are încredere în instituțiile statului, generația tânără în generația părinților, majoritatea în minorități, și dacă îmi permiteți mă refer doar la ceea ce s-a întâmplat săptămâna trecută.

Noi, reprezentanții minorității maghiare din România, nu am cerut nimic anticonstituțional, nimic ilegal, nimic antinațional sau imoral. Toate proiectele despre care s-a discutat săptămâna trecută sunt în procedura parlamentară în mod transparent și unul dintre aceste proiecte chiar de 12 ani. Nici unul dintre aceste proiecte nu lezează integritatea teritorială a statului român, nu vorbește de autonomie etnică, dar într-adevăr propune o democrație participativă mai solidă în funcționarea acelor instituții: instituții de învățământ și culturale, care au un rol primordial în păstrarea identității etnice. Dacă cineva va reciti Convenția-cadru pentru protecția  minorităților naționale și Charta europeană a limbilor regionale sau minoritare, ambele ratificate de România, va regăsi în cele 2 documente asumate de statul român toate elementele despre care noi am vorbit.

Și totuși undeva, cineva a apăsat pe un buton și a declanșat un val naționalist, antimaghiar, demn de vremuri apuse. Aș vrea să fac un apel tuturor factorilor politici și instituțiilor statului ca să purtăm un dialog sincer și deschis, fiindcă maghiarii nu doresc răul nimănui, dar vrem să păstrăm identitatea noastră pe pământul nostru natal. Sunt convins că de mult a venit momentul pentru un pact între majoritate și minorități.

Doamnelor și domnilor,

Astăzi, pe baza protocolului de colaborare semnat împreună cu coaliția majoritară PSD-ALDE, vom da un vot pozitiv pentru învestirea Guvernului condus de Mihai Tudose. Acest vot nu este un cec în alb. Am văzut câteva modificări substanțiale în programul de guvernare care necesită mai multe explicații și mai multe discuții. Vă spun de pe acum că nu vom putea susține introducerea impozitului pe cifra de afaceri și ar trebui să știm la ce se referă taxa de solidaritate. Cum nici impozitul pe venitul global nu mi se pare o inițiativă care ar schimba ceva în bine. Și am dat doar trei exemple din acest program de guvernare modificat și așteptăm din partea Guvernului și din partea majoritară un dialog sincer pe toate temele care vor intra în circuitul decizional.

Vă mulțumesc!