Discursul președintelui UDMR Kelemen Hunor cu ocazia comemorării zilei de 6 octombrie

06.10.2013 |


"Ne-am adunat aici la Arad,  la soclul acestei statui cu valoare simbolică să comemorăm  treisprezece bărbaţi care au râvnit la libertate, dar care au avut parte de moarte. Evocăm o epocă istorică, cea a absolutismului, când conducătorii militari ai armatei revoluţionare maghiare au fost executaţi căci deţinătorii puterii doreau să producă teroare în toate popoarele regiunii care îşi doreau libertate.

Cei care au pronunţat sentinţa de moarte nu au fost conştienţi de faptul că  individul poate fi executat, un popor poate fi umilit şi înspăimântat pentru un timp dar dragostea de libertate nu  poate fi ucisă. Puterea asupritoare este oarbă, nu realizează că revoluţia este doare rezultatul final al unui proces îndelungat, a unei revoluţii secrete ce se petrece în sufletele indivizilor care formează o naţiune însetată de libertate. 

Acest fenomen s-a manifestat acum 165 de ani, dar există şi în zilele noastre.

Eroii pe care îi comemorăm azi s-au distins prin setea de libertate, altruism, curaj, devotament, abnegaţie, fraternitate. Acestea sunt valori la care ţinem şi în zilele noaste. Ei au fost victimele unei puteri, care a fost ostilă aspiraţiilor de independenţă ale altor popoare, care nu a putut şi nu a dorit să accepte ideea de libertate pentru alte popoare, care nu a reuşit să perceapă tendinţele progresiste ale epocii.

Cei treisprezece de la Arad au fost şi vor rămâne eroi, deoarece nu au fost motivaţi de interese personale, au luptat şi s-au jertfit pentru libertatea naţiunii deşi unii dintre ei nici măcar nu  făceau parte din această naţiune. Au trăit şi au murit în convingerea că libertatea, egalitatea şi fraternitatea nu sunt doar nişte valori abstracte ci şi o datorie morală.

Această comemorare nu se leagă doar de trecut, ci şi de prezent, deoarece noi ne comemorăm predecesorii din secolul al 19-lea care au fost făuritorii uneia dintre cele mai semnificative evenimente istorice care au marcat formarea naţiunii maghiare. Această festivitate este a noastră pentru că noi, urmaşii lor din secolul al 21-lea ne identificăm cu idealurile şi valorile care îi însufleţeau şi pentru care ei au suportat pedeapsa capitală.

Noi credem în libertate, în idealul libertăţii popoarelor şi naţiunilor, şi susţinem cu fermă convingere că nici un popor nu se poate bucura de propria-i libertate, pană când comunităţile naţionale conlocuitoare şi popoarele vecine nu se simt libere şi ele. Ţin să precizez că o libertate nu diminuează o altă libertate, nu-i reduce nici intensitatea, nici valoarea.  În această ţară, care ne este patrie, pământul natal al strămoşilor noştri, unde dorim să trăim şi să fim fericiţi, unde dorim să rămânem maghiari, romanii nu-şi vor pierde din libertate, dacă maghiarilor din Romania li se garantează dreptul la libertate.

Ne este greu de înțeles de ce nu se poate aproba funcționarea secțiilor maghiare de educație la Institutul de Medicina de la Tg. Mureș. Ce fel de influenta negativa poate avea faptul ca studenți maghiari studiază in limba lor materna asupra intereselor, libertății, fericirii romanilor.

Ar trebui sa se înțeleagă ca noi nu dorim sa răpim nimic de la nimeni, dorim doar sa ni se acorde libertatea de a decide pentru noi înșine pe ce limba vrem sa studiem, sa ni se ofere șanse egale, iar pentru aceasta este inevitabil sa ne păstrăm identitatea națională.

Ne este greu de înțeles de ce este dificil de tolerat idea că dorim să ne folosim simbolurile naţionale, de ce se caută să fim umiliţi la tribunale, de ce s-ar dori să ni se interzică sa ne bucură de orice prilej de a ne manifesta identitatea națională?

Cei care ne privesc de toate acestea dau dovadă ca nu au înțeles nimic din istorie. Ei cred ca pot sa nimicească dorința de libertate din sufletele noastre, idealurile si valorile pentru care  luptam. Ei vad doar suprafața lucrurilor, si nu realizează ca in inimile noastre s-a conturat deja cauza pentru care luptam si la care nu putem renunța.

Existau vremuri când unora le era frica de aceasta statuie. Ea a fost distrusa, închisa, data uitării. Aceasta frica s-a tras de fapt din frica de mesajul acestei opere de arta, care trebuia sa dispară odată cu opera însăși. Aceasta frica s-a dovedit zadarnica, anunțăm azi cu bucurie, statuia se înalta aici in toata splendoare ei, ca rezultat al luptei noastre.

Frica este prezenta si azi in sufletele multora ori de cate ori noi ne formulam cate o doleanța. Lor le transmitem următorul mesaj: nu va temeți, frica nu sugerează decât răspunsuri greșite la orice problema. Nu va fie frica, ceea ce solicitam noi, nu va fi răpit de la voi. Noi cerem doar libertate, egalitate si fraternitate.

Evocând acum unul dintre evenimentele tragice ale istoriei noastre ne propunem sa luptam pentru aceleași idealuri care le-au animat si pe eroii acelei epoci, dar sa luptam pentru ele cu mijloacele politice  moderne ale secolului al 21-lea."

 

Atenție! Ne rezervăm dreptul de a modera comentariile.