”Dar există și câteva segmente de care nu suntem mulțumiți. Trebuie să vorbim despre acestea, deoarece tot ceea ce se întâmplă în prezent va influența viitorul nostru apropiat și îndepărtat. De asemenea, trebuie să înțelegem ce presupune această nouă politică fiscală, de ce Guvernul propune anumite măsuri. Cu toate acestea, UDMR nu a rămas fără reacție, a propus și unele amendamente rectificatoare”, a subliniat președintele UDMR, Kelemen Hunor.

Liderul Uniunii a mai arătat că, așa cum a precizat și în cadrul dezbaterii referitoare la moțiunea de cenzură, politica fiscală neoliberală are și părți vulnerabile, și anume, este bine ca impozitul pe venit să fie redus de la 16% la 10%, dar acest lucru înseamnă că administrațiile locale vor rămâne fără resurse semnificative, iar orașele mici și mijlocii vor trebui să își închidă instituțiile, să își transforme și să eficientizeze serviciile.

”De aceea, noi cerem Guvernului ca impozitele pe venit să rămână în procent de 100 % în bugetele locale. Această solicitare este, de asemenea, în conformitate cu principiile autonomiei financiare locale și ale subsidiarității. Dar convingerea noastră este că sunt necesare câteva măsuri suplimentare, de exemplu, faptul că o cotă și mai mare din TVA ar trebui să fie redistribuită administrațiilor locale”, a adăugat președintele Kelemen Hunor.

În opinia liderului Uniunii, transferul achitării contribuțiilor sociale de la angajatori la angajați - motivându-se că astfel este dorită eliminarea acelei solidarități care a apărut în  ultima jumătate de secol în Europa, în statele cu un nivel ridicat de bunăstare, și astfel angajatorii și angajații trebuie să suporte în mod egal plata asigurărilor sociale – nu este o decizie bună:”Dacă mai târziu se va dovedi că trebuie mărit nivelul de contribuție la asigurările sociale, acest lucru va afecta numai angajatul, ceea ce va duce la o scădere a salariilor nete. Mai există timp și posibilitatea de a regândi politica fiscală”.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că este deranjant faptul că, după un an, Guvernul nu a făcut nimic pentru a restabili statul de drept, pentru separarea puterilor, a creat chiar mai multe conflicte și a generat neînțelegeri atunci când a încercat să abordeze aceste probleme.

”Astăzi, toată lumea vorbește despre statul de drept și separarea puterilor în stat, dar am sentimentul că toți înțeleg altceva prin această sintagmă”, a subliniat președintele UDMR, care a adăugat: ”Când vorbim despre statul de drept și separarea puterilor în stat, ne gândim la respectarea legilor, pentru că nu se poate vorbi despre acest fenomen până când nu sunt respectate legile. Nimeni nu este sancționat, nu este considerat responsabil pentru faptul că Legea Educației nu a fost nici până acum respectată, că procesul de retrocedare a bunurilor confiscate de comuniști a fost blocat. Iar România refuză, în continuare, să ia în considerare cele peste 50 de decizii ale Curții Constituționale privind modificarea codului penal și al codului de procedură penală”.

”Anul 2018 nu va cruța comunitatea maghiară de manifestările antimaghiare și naționaliste ”, a mai arătat președintele Kelemen Hunor care a precizat faptul că niciodată nu a vorbit despre tema Centenarului cu intenția de a jigni sau de a insulta majoritatea, dar nu s-a temut să adreseze întrebări importante despre ceea ce s-a schimbat după o sută de ani, ceea ce s-a îmbunătățit și s-a deteriorat din punctul de vedere al comunității maghiare.

”Situația Liceului Romano-Catolic din Târgu Mureș, deciziile instanțelor privind diferitele inscripții bilingve indică faptul că putem să şi regresăm, nu doar să avansăm pe axa istoriei. Noi trebuie să spunem foarte clar și răspicat, Centenarul Unirii ar trebui să fie o perioadă în care majoritatea română să propună și să accepte şi ceea ce noi cerem, să participe la un dialog, la finalul căruia vom avea o nouă relaţie, un nou cadru de colaborare între majoritate şi minoritate. Vrem respectarea promisiunilor din Rezoluția de la Alba Iulia, acestea să fie incluse în legislația actuală, transpuse într-un cadru juridic actual. Momentul anului 2018 va trece, însă nu putem să stăm precum ariciul și să așteptăm speriați finalul acestor evenimente. Maghiarii trebuie să demonstreze că sunt o comunitate care creează valori și doresc să trăiască în continuare ca o comunitate generatoare de valori în România”, a spus Kelemen Hunor.

Președintele UDMR a adăugat că o majoritate care are încredere în sine nu trebuie să se teamă niciodată de o minoritate anume, nu trebuie să creadă că ceea ce solicită membrii comunităţii maghiare nu va afecta în niciun fel societatea românească: ”Noi ne exprimăm motivele temerii noastre, dar și românii trebuie să ne spună de ce se tem ei, de ce ne consideră o comunitate de neîncredere, un risc pentru securitatea națională”.

Referitor la Inițiativa Cetățenească Minority SafePack, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a precizat că Uniunea se află la finalul etapei de strângere a celor 250.000 de semnături asumate. „Vrem doar ca Uniunea Europeană să reglementeze protecția minorităților naționale autohtone, iar pentru aceasta este nevoie de 1 milion de semnături de susținere din partea Europei. Dacă 50 de milioane de oameni ar forma împreună un stat separat, atunci ar reprezenta una dintre cele mai mari ţări din Europa. Acești cetățeni trebuie, de asemenea, să se simtă în siguranță, pentru că viitorul, stabilitatea și prosperitatea Uniunii depinde și de minoritățile naționale”, a conchis președintele UDMR, Kelemen Hunor.