Vorbind în calitate de invitat la conferința „Hit the Road”, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a arătat că inclusiv criticii Uniunii Europene recunosc că acesta este unul dintre proiectele politice cele mai reușite ale ultimului secol european, un proiect care asigură pentru cetățenii săi siguranța și stabilitatea. Principiile care stau la baza Uniunii Europene sunt respectul reciproc și solidaritatea iar, în acest context, președintele UDMR consideră că diversitatea lingvistică, etnică și religioasă reprezintă valori importante.

„Noi, comunitatea națională maghiară din România, cea mai numeroasă minoritate autohtonă din Uniunea Europeană, luptăm de aproape o sută de ani pentru ceea ce fiecare membru al unei minorități și fiecare comunitate minoritară consideră a fi valori: păstrarea identității noastre naționale și transmiterea ei generației următoare, dorința de a trăi în deplină siguranță pe pământul nostru natal. Noi considerăm că Uniunea Europeană nu poate rămâne într-o stare de dezbinare, de învrăjbire, ci ar trebui să dea dovadă de unitate și în ceea ce privește asigurarea drepturilor minorităților autohtone”, a precizat Kelemen Hunor.

Președintele UDMR este de părere că Uniunea Europeană va fi mai puternică, va avea mai mult succes, va fi mai competitivă și mai stabilă, în momentul în care va acorda atenție celor 60 de milioane de cetățeni ai săi – „cam cât o țară de dimensiuni mai mari” - care aparțin minorităților autohtone.

Președintele UDMR a calificat drept o realizare importantă a minorităților autohtone faptul că, printr-o decizie definitivă, Curtea de Justiție a Uniunii Europene de la Luxemburg a dat dreptate comitetului de inițiativă a Minority SafePack, în disputa sa cu Comisia Europeană. Președintele Kelemen Hunor consideră un real progres faptul că inițiatorii proiectului au fost chemați la discuții de Comisia Europeană, iar faptul că inițiativa Minority SafePack a fost înregistrată de Comisie, reprezintă un pas foarte important în parcursul acestui proiect. „Cu aceasta, a fost făcut un prim pas în direcția intrării formale a problematicii minorităților autohtone în sfera competențelor decizionale a Uniunii Europene. Sunt conștient de faptul că ne aflăm doar la începutul unui drum lung, că strângerea unui milion de semnături nu înseamnă că am câștigat bătălia, dar acesta va fi pasul următor, cu adevărat important”, a subliniat președintele UDMR, Kelemen Hunor.

Abordând câteva subiecte prezente în spațiul public din România, președintele UDMR a spus că anumite voci afirmă deseori despre comunitatea maghiară din țară că aceasta ar fi separatistă, că dorește „să rupă Transilvania de România”.

Liderul Uniunii a arătat că viața de zi cu zi demonstrează că, în ultimii ani, inițiativele majorității au dus la îngrădirea folosirii limbii materne și a simbolurilor comunității. „De fapt, cadrul legal care s-a creat la sfârșitul anilor 1990 și la începutul deceniului următor, practic înainte de aderarea României la Uniunea Europeană și la NATO, deci acest cadru legal este modificat cu ajutorul unor instrumente administrative și judiciare, este re-interpretat. Este îngrădită folosirea limbii materne, adică a unuia dintre elementele cele mai importante ale întăririi identității noastre”, a afirmat președintele Kelemen Hunor în cadrul conferinței, în alocuțiunea sa.

În cel mai recent raport anual al Departamentului de Stat al Statelor Unite sunt enumerate, punct cu punct, modalitățile prin care în România sunt afectate drepturile omului, drepturile minorităților și dreptul la libera exprimare a religiei. Președintele Kelemen Hunor și-a exprimat convingerea că este extrem de important faptul că, în ultimii doi-trei ani,  Statele Unite își îndreaptă din nou atenția spre comunitățile minoritare. „România este o țară care, dacă îi sunt prezentate anumite așteptări, anumite cerințe, le îndeplinește. Când nu există cerințe, ea uită de valorile fundamentale, de transpunerea în practică a acestor valori”, a mai menționat liderul Uniunii.

„În România, maghiarii cei mai expuși asimilării sunt cei care trăiesc printre majoritari, în comunitățile dispersate cu foarte puțini membri”, a explicat președintele Kelemen Hunor în cadrul dezbaterii de la Bruxelles. 

În ultimele două decenii, UDMR a căutat soluții adaptate la diferitele tipuri de comunități maghiare din România – cele cu populație maghiară compactă, cele din zonele multietnice și cele dispersate, soluții care să asigure un cadru instituțional pentru menținerea și întărirea identității maghiarilor.

„Una dintre aceste soluții, cea concepută pentru Ținutul Secuiesc, este un model de autonomie asemănător celui aplicat în Tirolul de Sud. Autonomia culturală este soluția optimă pentru maghiarii care trăiesc în zonele multietnice, iar pentru cei care trăiesc în comunitățile dispersate, se urmărește asigurarea acelor competențe care contribuie la păstrarea identității lor. S-au înregistrat deja unele progrese, dar materializarea celei mai mari părți a dezideratelor noastre se lasă încă așteptată. Planul nostru următor este să obținem coborârea la zece procente a pragului pentru folosirea limbii materne. În modul acesta, am putea proteja  comunitățile aflate în pericol de asimilare dar am putea, în același timp, să extindem folosirea limbii materne în administrație, în toate domeniile vieții publice”, a subliniat președintele UDMR, Kelemen Hunor.