Solidaritatea ca valoare fundamentală

Când vorbesc despre solidaritate, atunci mă refer cel puțin la faptul că fiecare maghiar contează. Nu există membri mai importanți și mai puțin importanți ai comunității. Maghiarul din Șimleul Silvaniei este la fel de important ca și cel din Șumuleu Ciuc, este la fel de important agricultorul ca și profesorul universitar, angajatul ca și angajatorul, cei din mediul rural ca și cei din mediul urban, cei care instruiesc și cei care învață, cei slabi și cei puternici. Fiecare maghiar contează! Și cel puțin la fel de importantă este solidaritatea din cadrul Uniunii noastre. Solidaritatea mai însemană și faptul că ne apărăm reciproc, că luptăm unul pentru celălalt. De asemenea, mai înseamnă faptul că nu lăsăm ca forțele trecutului să ne doboare. Îi apărăm și pe cei mici și pe cei mari, politicianul și activistul civil. Îi protejăm pe toți cei care fiind maghiari sunt atacați pentru că muncesc în beneficiul comunității.

Diversitatea ne fortifică

Un alt principiu al funcționării noastre este recunoașterea diversității. Diversitatea, deschiderea față de alteritate și respectul reprezintă tradiția cea mai veche și mai demnă de respect a comunității maghiare din Transilvania.  Acest lucru trebuie știut și de cei care cred că faptul că noi suntem altfel este un statut neplăcut care trebuie să înceteze.

Nu există un singur mare adevăr. Sunt mai multe adevăruri mici. Adevărul unor oameni,  al familiilor și al comunităților, iar acestea împreună formează adevărul nostru comun maghiar din  Transilvania. Marea provocare pentru noi este dacă suntem capabili să observăm, să înțelegem și să acceptăm toate aceste mici adevăruri, respectiv să le alăturăm precum piesele unui mozaic, care apoi ne redă o imagine de ansamblu, un desen superb. Dacă observăm doar separat fiecare parte, atunci nu vedem decât părți și detalii fără sens.

Mereu pregătiți

Uniunea a demonstrat și în circumstanțe dificile că poate fi mereu pregătită să acționeze în interesul maghiarilor. Iar această performanță este posibilă nu datorită unui om sau doi, nu câtorva lideri ai UDMR, ci se datorează nouă, tuturor. Reprezentanții din administrațiile locale sunt mesagerii politicii noastre. Viața ne-a confirmat că o implicare mai mare a acestora este benefică și necesară. Când, acum aproape un an, UDMR a ieșit de la guvernare, administrațiile locale nu doar că au fost responsabile pentru comunitatea noastră în plan local, dar au devenit și mesagerii politicii noastre de fiecare zi.

Înființarea celor trei consilii regionale ale aleșilor locali a contribuit la promovarea eficientă a intereselor noastre, la definirea mai exactă a sarcinilor care se aflau în fața noastră. Alături de organizațiile județene și locale, grupurile parlamentare, aleșii locali maghiari sunt apărătorii și păstrătorii intereselor comunității maghiare, de la Acâș la Jibou, de la Iratoșu Mare la Mereni.

Evaluarea rezultatelor celor două alegeri electorale

Alegerile care au avut loc în anul 2012 ne-au întărit în convingerea că doar pe noi ne putem baza și că este nevoie de votul fiecărui maghiar pentru a păstra o repezentare puternică, unitară a comunității maghiare. La 10 iunie 2012, la nivel național, Uniunea a primit cu 70.000 de voturi mai mult decât în 2008. Avem 203 primari, cu 19 mai mulți decât în urmă cu patru ani, și avem un număr mai mare de consilieri locali. La 9 decembrie 2012, am depășit pragul electoral de 5%. Nu a fost ușor deloc. Am obținut 89% din voturile maghiare, deși a fost un alt partid maghiar care a candidat împotriva noastră. Și în afara Ținutului Secuiesc ne-am păstrat reprezentarea, în localitățile mixte, respectiv în szórvány * (diaspora internă). S-a dovedit, din nou, că o competiție maghiară-maghiară nu mobilizează. 

Guvernare de succes

Am intrat la guvernare atunci când criza atinsese un punct maxim în România la sfârșitul anului 2009. Am fost conștienți de ceea ce ne-am asumat. În condițiile unei crize și a unui buget auster, a trebuit să continuăm construirea comunității, să păstrăm drepturile obținute, și să obținem și unele noi. Adâncirea crizei economice a făcut din zona politică o zonă de criză: Am fost, deseori, martorii unor conflicte politice ascuțite. Toate acestea ne-au îngreunat situația, dar, totuși, nu am ales calea mai ușoară, nu am părăsit guvernarea. Nu am așteptat de la alții să deciodă în locul nostru în chestiunile care ne privesc pe noi. Despre cei doi ani de guvernare pot să afirm, cu curaj, că au fost de succes. Evident, obiectivele noastre au fost multe. Dorința noastră de realizare a fost mai mare. Dar, am convingerea că am profitat de toate posibilitățile existente: am depășit niște bariere în lupta pentru drepturile noastre, respectiv am contribuit la menținerea unei stabilități economice a țării.

Document despre documentele Congresului

Alegerile pentru Parlamentul European

Avem convingerea că în pofida disfuncționalităților din UE, aceasta reprezintă cea mai bună soluție politică pentru Europa – este cea mai bună soluție pentru noi, maghiarii din România. Pregătirea pentru alegerile pentru Parlamentul European este, așadar, o chestiune de onoare, o chestiune de strategie, parțial, în măsura în care reprezentarea europeană este unul dintre instrumentele de bază ale protejării eficiente a minorităților naționale.

Inițiativa Cetățenească Europeană pentru Minorități

Nu este puțin ceea ce ne-am asumat, și anume ca prin intermediul strângerii unui milion de semnături din partea cetățenilor europeni să icludem pe ordinea de zi a UE cauza minorităților. Dacă reușim să adunăm cele un milion de semnături, atunci UE nu poate evita dezbaterea acestei chestiuni și, mai devreme sau mai târziu, adoptarea unei soluții adecvate pentru toate minoritățile naționale.

Constituția   

Ne dorim o Constituție care, pe lângă eliminarea sintagmei de stat național, să recunoască în sfârșit ca elemente constitutive ale statului minoritățile naționale, prin care să ni se garanteze folosirea liberă a simbolurilor noastre naționale și care creează posibilitatea autonomiei comunitare!

Ne dorim, totodată, ca alături de limba română ca limbă oficială, în anumite regiuni limbile minorităților să devină limbi oficiale regionale. Sunt așteptări prea ambițioase? Da, dar pentru mai puțin de atât nu merită să luptăm. Și eu personal sunt sătul de faptul că trebuie să dăm mereu explicații vizavi de chestiunea steagului secuiesc. Nu doresc să dau explicații, ci îmi doresc o Constituție care, în sfârșit, să acorde statut de egalitate comunității maghiare din Transilvania – și să excludă din textul legii actualele diferențe dintre majoritate și minoritate.

Regiuni

Noi, maghiarii, nu putem permite ca lipsa de dezvoltare să fie menținută și adâncită. Nu putem permite nici ca atât de greu obținuta autonomie locală să sufere modificări. Evident, nici nu putem permite să fie formate noi regiuni astfel încât  județele maghiare să fie marginalizate. Vom lupta și pentru aceasta, la fel cum vom lupta împotriva oricărei inițiative care aduce atingere intereselor noastre.

Szórvány- diaspora internă

Noi ne asumăm faptul ca fortificarea comunităților szórvány (din diaspora internă) reprezintă o condiție vitală pentru perpetuarea comunității noastre naționale. De aceea, ne angajăm ca prin eforturi comune să contribuim la menținerea identității comunităților szórvány, la dăinuirea și dezvoltarea lor pe pământul natal.

Ținutul Secuiesc

Pentru Ținutul Secuiesc un adevărat progres ar fi obținerea unui statut similar autonomiilor altor comunități naționale minoritare din Europa, aceasta este garanția păstrării și dezvoltării comunității. Trebuie să ne creăm singuri cadrul legal necesar autonomiei atât culturale, cât și teritoriale. Trebuie să știm și să vedem că orice soluție se conturează, aceasta doar cu românii se poate realiza și trebuie să reprezinte o soluție acceptabilă și pentru ei. Să nu ne amăgim: nimeni nu ne va face cadou autonomia. Nici Bruxellesul, nici Washingtonul, nici Budapesta. Ne pot sprijini, avem nevoie de orice sprijin, dar, înainte de toate, noi trebuie să convingem românii în privința corectitudinii și dreptății țelurilor noastre.

Va fi bine atunci când în disputele noastre interne nu vom folosi autonomia ca armă. Afirm cu hotărâre că aceasta ar trebui să reprezinte primul acord tacit sau scris pe care toată lumea îl acceptă, în caz contrar ne vom face rău unul altuia și mai ales cauzei noastre comune, dacă vom crea impresia că există printre noi două tipuri de oameni, militanții pentru autonomie și cei care se împotrivesc ideii.

Afirm cu curaj că folosirea autonomiei ca factor de conflict, cu scopul de a obține voturi, nu ne va apropia de atingerea țelului nostru, ci dimpotrivă, de fiecare, dată ne va  îndepărta de el. Trebuie să credem că acționăm în favoarea unui țel comun, că suntem de bună credință și nu atentăm la viața politică a nici unuia dintre noi invocând arma autonomiei.

Al XI-lea Congres al UDMR

Miercurea Ciuc, 25 mai 2013

*Comunităţile szórvány din Transilvania sunt acele comunităţi maghiare a căror pondere demografică în unităţile administrativ-teritoriale în care acestea trăiesc nu depăşeşte 10%. Se mai foloseşte noţiunea de „diasporă internă" pentru a desemna aceste comunităţi, însă, această traducere este inexactă pentru că diaspora presupune formarea unor comunităţi prin emigraţie de dată recentă, dar comunităţile transilvănene maghiare din szórvány trăiesc pe pământul lor natal de generaţii, realităţile demografice fiind cele care le imprimă specificul.