Problema maghiară nu este nici de departe soluţionată în România, concluziile raportului Consiliului Europei sunt reale – este opinia preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor, după publicarea documentului elaborat de Comitetul Consultativ al Consiliului Europei
„În locul furnizării informațiilor eronate, România ar trebui să pună un accent mai mare pe dialogul dintre majoritate și minoritate, un dialog sincer, bazat pe respect reciproc”, a subliniat președintele UDMR.
Uniunea va continua să reprezinte în mod consecvent comunitatea maghiară, atât în țară, cât și în forumurile internaționale și să atragă atenția asupra încălcării drepturilor comunității noastre. Comitetul Consultativ al Consiliului Europei își exprimă îngrijorarea față de multitudinea reacțiilor anti-maghiare venite din partea anumitor politicieni și a mass-media și față de instigările la ură, din timpul evenimentelor sportive. Conform raportului, retorica anti-maghiară afectează discursul public și, prin urmare, propune prevenirea, identificarea și condamnarea comportamentelor rasiste și xenofobe, dar și atacurile comise în acest scop.
Documentul analizează detaliat cazul Liceului Teoretic Romano-Catolic din Târgu Mureș, în cazul căruia autoritățile sunt somate să clarifice cât mai curând situația instituției de învățământ, pentru ca activitatea educațională în limba maternă să se poată desfăşura în condiţii normale. Experţii europeni sugerează autorităţilor de la Bucureşti ca, în colaborare cu reprezentanții comunităților minoritare, să verifice dacă situația educației minorităților din România se desfăşoară în conformitate cu prevederile legilor în vigoare.
Raportul consideră regretabil și surprinzător faptul că autorităţile locale şi judeţene au respins folosirea simbolurilor naționale în Ținutul Secuiesc, iar denumirea de Ținut Secuiesc este în mod constant atacată în instanță de autorități, în timp ce Bucovina și Banatul nu se confruntă cu obstacole de acest gen. Comitetul Consultativ al Consiliului Europei remarcă şi faptul că România nu a sprijinit includerea pelerinajului de la Șumuleu Ciuc – atât de important pentru comunitatea maghiară – pe lista patrimoniului mondial al UNESCO.
Comitetul Consultativ al Consiliului Europei propune ca autoritățile să creeze un cadru legal, unitar și coerent pentru protecția drepturilor minorităților, astfel încât comunitatea maghiară să își poată păstra şi folosi simbolurile si elementele indispensabile afirmării identității sale naționale. Iar acest lucru să se materializeze printr-o consultare reală cu reprezentanții minorităților naționale din Harghita, Covasna și Mureș.
Documentul se referă și la folosirea limbii materne la nivelul instituțiilor administrației publice. Raportorii europeni solicită urgentarea procedurilor pentru asigurarea documentelor și formularelor administrative bilingve în localitățile în care procentul maghiarilor depășește pragul de douăzeci la sută.
Raportul atrage atenția şi asupra blocării procesului de retrocedare a bunurilor confiscate în perioada regimului comunist, menționând date concrete referitoare la faptul că un număr important de clădiri care așteaptă să fie retrocedate sunt bunuri care au aparținut minorității maghiare - un exemplu în acest sens este Biblioteca și colecţia ştiinţifică Batthyáneum din Alba Iulia, înființate de Biserica Romano-Catolică. De asemenea, Comitetul Consultativ al Consiliului Europei îndeamnă autoritățile competente să urgenteze finalizarea cazurilor de retrocedare a proprietăților aflate în așteptare .
Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale este unul dintre cele mai ample acorduri menite să protejeze drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale. Referitor la aplicarea prevederilor Convenției-cadru, UDMR a prezentat două rapoarte paralele în iunie 2016 și în aprilie 2017.
Atenție! Ne rezervăm dreptul de a modera comentariile.