„Cu începere din anul 1996, UDMR a avut de fiecare dată un candidat la funcția de președinte al României. În două rânduri, candidatul nostru a fost Frunda György, în anul 2004 a candidat Markó Béla, președintele de atunci al UDMR, iar în 2009, am candidat eu însumi. Argumentele noastre în favoarea unui candidat propriu se referă, în primul rând, la faptul că acesta este un bun prilej de a ne face auzit glasul, ca glasul nostru să fie chiar auzit, să ni se acorde atenție și să fim în măsură să prezentăm năzuințele maghiarimii din Transilvania în fața opiniei publice românești. Dacă nu am avea candidat, atunci vreme de luni de zile nimeni nu ar auzi ceea ce spunem noi, nimeni nu ne-ar acorda atenție. Un alt argument este acela că, de-a lungul celor 25 de ani,   s-a dovedit că niciun partid românesc, niciun politician român nu include în programul său și nu se ocupă de problemele specifice ale maghiarimii transilvănene. Pur și simplu, pentru ei, chestiunea maghiară apare ca o problemă, de aceea nu se preocupă de ea sau utilizează antimaghiarismul ca mijloc de a aduna voturi. Așadar, din acest punct de vedere, este de neconceput ca ideile și obiectivele maghiarimii din Transilvania, care numără un milion trei sute de mii de suflete, să nu fie prezente în atât de importanta dezbatere politică dinaintea scrutinului pentru Președinție. Din aceste considerente, Consiliul Permanent al Uniunii a decis, astăzi, în unanimitate ca Uniunea Democrată Maghiară din România să aibă un candidat la funcția de președinte. Pentru noi,  maghiarimea din Transilvania, acest lucru a devenit aproape o chestiune de onoare”, a declarat, astăzi, Kelemen Hunor, președintele Uniunii, candidatul UDMR la Președinția României.

El a adăugat că această desemnare reprezintă o onoare pentru el și că, în perioada următoare, va depune eforturi pentru a face cunoscute obiectivele și programele maghiarimii din Transilvania opiniei publice din România și din străinătate și pentru a arăta că, în calitate de politician UDMR, are o imagine coerentă despre România, despre societatea românească și, în primul rând, despre maghiarimea din Transilvania.

„Dat fiind faptul că, în luna martie, Parlamentul a votat ca funcția de ministru al Culturii și cea de viceprim-ministru să fie conexate între ele, a trebuit să căutăm o persoană capabilă să îndeplinească ambele funcții. Am rugat-o pe Bíró Rozália să accepte aceste funcții, iar după votul dat de Consiliul Permanent, ea va prelua, pe 1 august, atribuțiile de ministru al Culturii și de viceprim-ministru. Având în vedere faptul că, în conformitate cu Regulamentul de bază, funcția de președinte al Consiliului Reprezentanților Unionali este cea de-a doua funcție politică în ordinea importanței în UDMR, este perfect clar de ce a fost ea alegerea noastră. Funcția de viceprim-ministru trebuie asumată de o persoană care are greutate politică în organizație. În același timp, Bíró Rozália deține acea experiență în domeniul administrației publice de care este nevoie pentru conducerea portofoliului ministerial, pentru că ea a ocupat funcția de viceprimar al municipiului Oradea timp de două mandate. Nu este de importanță secundară nici faptul că, în persoana ei, România va avea, pentru o întâia oară, un viceprim-ministru femeie, iar acest lucru are, din multe puncte de vedere, valoarea unui mesaj”, a arătat președintele UDMR, Kelemen Hunor.