Președintele UDMR, Kelemen Hunor, la Târgu Mureș: Protecția minorităților reprezintă o cauză autohtonă și europeană deopotrivă
Fotografia de: Banga Előd Ernő
În România se fac pași mărunți în domeniul implementării drepturilor minorităților naționale, în același timp și instituțiile Uniunii Europene trebuie să reevalueze ce înseamnă cu adevărat în secolul nostru şi care sunt consecințele la nivelul întregii comunități europene a respingerii unei inițiative civice în acest domeniu, a subliniat președintele UDMR, Kelemen Hunor, azi, la Târgu Mureș, în cadrul dezbaterii organizate de către Fundația Culturală Bernady, ce a avut ca temă: ”Protecţia minorităţilor: Practica din România, modele europene şi iniţiativa civică europeană: Minority SafePack”, la care au participat numeroși reprezentanți ai sferei publice românești și maghiare deopotrivă.
„În România, cel mai recent progres în domeniul protecției minorităților a avut loc în anul 2011, prin adoptarea Legii învățământului și, în mod special, prin decizia predării în limba maternă a istoriei și geografiei. Un pas important a fost și introducerea în textul Constituției, în 2003, a unor reglementări privind minoritățile, iar până la data aderării la UE în 2007, România a adoptat o serie de măsuri semnificative în acest sens. Însă de atunci și până în prezent acest proces pare să stagneze, existând chiar și unele măsuri mai puțin transparente care par să restricționeze implementarea drepturilor obținute, cum este și cazul Universității de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș. De aceea considerăm noi că, în România, este necesară continuarea accentuată a dialogului privind drepturile comunităților minoritare, iar instituțiile trebuie să respecte drepturile obținute, prevăzute de lege, întrucât am constatat lacune semnificative în acest domeniu”, a declarat Kelemen Hunor cu prilejul participării la evenimentul de la Târgu Mureș.
Preşedintele Uniunii a subliniat, totodată, faptul că, în privința garanțiilor instituționale ale păstrării identității naționale, acestea trebuie să fie considerate satisfăcătoare și acceptabile de către însăși membrii comunităților la care se referă acestea, nefiind suficient să numim România ”un model european în domeniul minorităților.”
„Protecția minorităților naționale nu este o cauză exclusiv maghiară, de aceea, UDMR, împreună cu organizațiile partenere, printre care și FUEN, a inițiat la Bruxelles, în anul 2012, inițiativa civică europeană denumită Minority SafePack. Scopul acestui demers a fost de a apropia instituțiile europene de cetățeni, iar instrumentul, modalitatea aleasă de noi, era cea oferită tocmai în acest scop de către Uniunea Europeană”, a declarat președintele UDMR, în opinia căruia documentul conține dezideratele comune a 60 de milioane de cetățeni europeni, aparținând minorităților naționale.
Inițiativa civică a fost formulată ținându-se cont de atribuțiile Comisiei Europene. Însă instituția a respins documentul, având altă părere despre propriile atribuții. Procedura juridică se află și acum în desfășurare, menținându-se întrebarea dacă procedurile birocratice sau ideea fundamentală au constituit motivul real al respingerii inițiativei civice.
”Ceea ce ne-a surprins a fost poziția României în această chestiune, mai exact faptul că factorii decizionali responsabili nu au conștientizat că o astfel de inițiativă europeană este în favoarea atât a minorităților care trăiesc pe teritoriul țării respective, cât și în favoarea comunităților românești din diasporă”, a adăugat președintele UDMR, exprimându-și, totodată, nemulțumirea că cetățenii UE nu realizează de fapt utilitatea acestui instrument european, creat cu scopul deschiderii europene.
„Mi se pare de neimaginat faptul că niciuna din cele peste douăzeci de inițiative civice formulate pe diverse subiecte nu a avut succes la Comisia Europaeană”, a declarat Kelemen Hunor. Referindu-se la situația din România privind protecția minorităților naționale, liderul UDMR a subliniat că Uniunea se va folosi în continuare de instrumentele instituționale democratice și de posibilitățile de dialog pentru afirmarea intereselor comunității maghiare.
”Doleanțele noastre sunt consecvente și transperente din 1989 încoace, iar pentru afirmarea acestora am căutat mereu sprijinul societății majoritare și dialogul cu celelalte minorități naționale din România ”, a precizat președintele UDMR, amintind totodată Universitatea de Artă din Târgu Mureș, respectiv Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, ca exemple pozitive de parteneriat educațional româno-maghiar, respectiv de implementare a drepturilor minorităților naționale.
Atenție! Ne rezervăm dreptul de a modera comentariile.