Acesta este motivul pentru care regiunea Partium este în măsură să meargă mai departe dintr-o poziție mult mai bună, pe același drum pe care l-a urmat în ultimii 27 de ani.

„Nu trebuie să urmăm drumul bătătorit  din automatism, ci pentru că 2016 este, pentru România, o piatră de hotar: în anii ce urmează, în jurul nostru vor avea loc multe schimbări” , a spus președintele Uniunii, amintind o serie de evenimente importante, evoluții viitoare pentru care și comunitatea maghiară trebuie să fie pregătită.

Printre schimbările care ne așteaptă se numără o nouă reformă a sistemului educațional, dezbaterea publică în jurul acesteia fiind deja în derulare. Este de dorit ca această reformă să intre în vigoare în anul școlar 2018-2019.

„În ultimii 27 de ani, am obținut succese în mai multe domenii, dar dacă trebuie să evidențiez  unul dintre aceste succese, atunci trebuie să mă refer la domeniul educației. Rezultatele pe care le-am obținut în sfera educației au fost cele mai importante. Dacă vom avea o nouă lege a educației, vom putea consolida multe dintre realizările noastre de până în prezent și trebuie să fim pregătiți să finalizăm cu success acele corecții, foarte importante pentru comunitatea noastră” , a arătat președintele Uniunii.

Un alt capitol important pentru România, este mult discutata reformă a administrației publice.  Din punctul nostru de vedere, această reformă poate fi realizată în mai multe moduri. Astfel, într-o anumită abordare, regiunile noastre pot fi reorganizate într-o manieră în care să minimalizeze rolul primăriilor și consiliilor UDMR, dar și al comunității  maghiare, iar posibilitățile noastre s-ar reduce la minimum. Așa ceva s-ar putea întâmpla indiferent dacă reforma constituțională va reuși sau nu.

Președintele Uniunii s-a referit și la Proiectul de Țară, la a cărui elaborare participă, din partea UDMR,  europarlamentarul Winkler Gyula și deputatul Korodi Attila. Grupul de lucru va schița o perspectivă pe zece ani, o strategie care urmează să fie dusă la bun sfârșit și care să stabilească direcția de dezvoltare a României.

„Maghiarimea nu trebuie să rămână în afara acestor procese, cu atât mai mult cu cât, în absența noastră, s-ar lua decizii pe care alții le vor considera bune”, a subliniat președintele Kelemen Hunor.

Potrivit președintelui UDMR, o altă provocare pentru România de astăzi este dacă va reuși consolidarea statului de drept, deoarece, atunci când există mai puțină democrație, când deciziile politice nu sunt luate în instituțiile politice,  situația minorităților se deteriorează.  Kelemen Hunor a subliniat că toate aceste decizii, procese și evenimente împreună, vor determina, pe termen lung, viitorul societății române.

Referindu-se la  campania electorală pentru alegerile parlamentare, președintele Uniunii a spus că, în societate, au avut loc mari schimbări față de anii 1990, când, pentru toată lumea, era evident și foarte clar faptul că reprezentantul maghiarimii este UDMR. Cu toate că au avut loc nenumărate schimbări pozitive, oamenii sunt nemulțumiți, și vina pentru acest lucru o poartă în primul rând politicienii. Tocmai de aceea, o misiune importantă a Uniunii este să demonstreze că servește interesele comunității, la toate nivelele de decizie, locale cât și centrale.

În ceea ce privește distribuirea locurilor considerate eligibile pe listele pentru alegerile parlamentare,  Kelemen Hunor a declarat că trebuie văzut ca o dovadă de solidaritatea internă faptul că, județul Harghita a acceptat pe lista sa de candidați pentru Camera Deputaților și o persoană din diaspora internă - Benedek Zakariás, din județul Sibiu. Potrivit președintelui Uniunii, acest gest este menit să întarească solidaritatea internă, și, în același timp, drmonstrează cât de important este maghiarii din județele unde, teoretic, nu au nici o șansă de a fi aleși, să aibă, astfel, posibilitatea reprezentării în Parlament.

„Toate județele își aduc contribuția la succesul în alegerile pentru Parlament. Nu putem avea o reprezentare puternică nici fără Ținutul Secuiesc, nici fără Partium și nici fără diaspora internă. Am decis să facem aceste demersuri în interesul maghiarilor din Transilvania, și nu pentru a pedepsi pe cineva  sau pentru a recompensa pe altcineva. Solidaritatea internă, colaborarea, reprezintă prioritățile noastre. Dacă privim astfel lucrurile, putem prezenta în mod adecvat comunității noastre, deciziile luate acum. Aceste decizii servesc interesele comunității” a arătat președintele UDMR.